O cometă pentru mine

Mă-ntreb acum, în clipa când privesc la tine,
Prin pulberea dorului, ce vine,
Din adâncul amintirii, şi-a clipei ce-ai adus,
O mare de speranţă, într-o oază din apus.

Te-am atins cu o floare de iubire,
Iar acum adulmec parfumul de sânziene,
Covorul mătăsos al căii către tine,
Ce s-a deschis prin raza născută a dimineţii.

Am multe să discut cu o minune,
Sub cerul rece al serilor senine,
Pas la pas, mână în mână,
Condus pe-un drum deschis, spre lună.

Ochii-mi sunt fără lacrimă de-atunci,
Din seara ploilor de stele rătăcite-n cerul meu,
Mi-ai pătruns încet, prin geana visului adânc,
Te-ai furişat şi-ai cucerit o inimă pustie.

M-am transformat din praful ploilor de stele,
Într-un copil al cărui plânset îl auzi,
În fiecare suflet, răsuflare de uitare,
Când vei privi spre ţărmul marginit de cer.

Eşti o cometă pentru mine,
O evadare din infernu-nchis al secatului izvor,
Lumina ce o caut prin nopţile-ntunecoase şi ploioase,
Iubirea ce se se-ncumetă să-mi vină-n zori.