Margareta

Palidă emoţie simt,
Când ploaia peste mână-mi cade,
Îngenunchiind într-o poiană
Şi nu visez când văd,
O micuţă margaretă.

Amurgul cade singuratec,
Iar copacii mă privesc,
Cum pe-o aleea parfumată stau
Şi-o dorinţă ameţitoare am,
S-o ating acum...pe micuţa margaretă.

Ştiu că nu e doar un vis,
Înţeleg că nu pot sta să doar privesc,
Cum străluceşte-n faţa mea,
O rămurică de alun, o stea
Şi micuţa margaretă.

Galbene petale are
Şi albastru miez de floare,
S-o sărut acum aş vrea,
Dar mi-e frică să n-o rup,
Pe micuţa margaretă.

Dar ştiu...
Că are să vină-o zi, când,
Puful ei fin, între degete-am să-l ţin,
Căci nu poţi să treci pe-alei,
Fără ca o margaretă să iubeşti,
Simplu şi curat.