Crâmpei...de jar aprins,
De vrei să-l stingi,
Să te fereşti,
Căci însăşi e pasiunea-nchisă-n el.
Aş vrea să izbucnească un vulcan,
Ce grâu s-arunce-n loc de lavă
Şi negrul cerul de sămânţă de dovleac
Şi râuri de smântână, în văi să curgă.
Aş vrea să am puterea,
Umbre să-ţi trimit,
Să iasă-n lume după bine,
Mai repede ca visul,
Se-ntorc nebune, împlinindu-mi vechiul drum.
Nici gând să cer vreun ajutor,
Prefer sudoarea frunţii mele
Şi de-oi halii nisip şi jar în loc de vin,
Prefer aş cum sunt,
Prefer înşelătoare umbre.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu