Mă întorc mereu

Ma-ntorc mereu,
Si tot privesc,
La ce-am lasat sa creasca
Si sa-n floreasca in urma mea.


Incerc sa nu uit vantul diminetilor de Mai
Si ploaia rece a toamne-i ruginii,
Ori frunzele cazute la pamant,
Covor tesut din moarte, de natura.


Ma-ntorc mereu
Sa vad daca exista,
Voci care s-anunte,
Ca am trecut pe-aici.


Aud un clinchet cristalin,
Pare a fi un zambet de copil, in seara de Craciun,
Si mana imi intind sa simt ninsoarea,
Ori visu-i care doar m-a pacalit.


Ma-ntorc mereu,
Sa tot privesc in urma,
Dar nu sunt singur...
E langa mine,mana-n mana,
Privind cu mine si zambind,
Cum ne iubim.