Sunt un motan de soi,
Împrumutat de prin gunoi,
Să fiu crescut prin perne moi,
Căci sunt drăguţ, şi torc vioi.
Miorlăi toată ziua-aiurea,
M-o băga pe mine-n seamă,
O pisicuţă mai voioasă,
Dincolo din geam, din casă.
Iată şi pisica, ce se plimbă-aşa, fudulă,
Oare ce-o gândi, duduia,
Că o crede cineva,
Că va prinde pasărea ?
Miau, miau, miau,
Ce glumeaţă pisicuţa,
Cum o şterge ea din casă,
Făr' s-o vadă nimenea.
De-aş putea vorbi cu dânsa,
Ce belea de aventură,
Ne-am plimba prin beci, prin şură,
Sub un cer cu lună plină.
Şi-am vorbi de pisoiaşi,
Şi am râde de căţei
Şi-am mânca de prin furate,
Miam , miam ,miam...numai bucate.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu